Prezentarea Megalopolisului BosWash

Apresentação em tema: "Prezentarea Megalopolisului BosWash"— Transcrição da apresentação:

1 Prezentarea Megalopolisului BosWash
Realizator, eleva, Leahu Ana Liliana Prof. Indrumator, Patrauceanu Irina Liceul cu Program Sportiv Roman Clasa a Xa B

2 Aglomerări urbane -Megolopolisul
Geograful francez Jean Gottman ( ) a studiat coasta de est a Statelor Unite ale Americii şi a publicat în 1961 şi a descris această regiune ca pe una intens populată care se întinde de la Boston în nord şi până la Wshington în sud, pe o lungime de peste 300 mile.Această regiune, la fel ca titlul cărţii, este “Megalopolis”.Termenul de “megalopolis” provine din limba greacă şi înseamnă “oraş foarte mare”.În antichitate, un grup de greci au plănuit construirea unui imens oraş în peninsula Peloponez.Planul lor nu a dat roade, dar au construit, totuşi, micul oraş Megalopolis care există şi azi. Megalopolisul reprezintă cea mai spectaculoasă formă urbană; sunt arii urbanizate, de regulă, de tip coridor şi litoral ce se disting prin continuitatea în teritoriu a diferitelor categorii de oraşe, individualitatea administrativă a fiecărei formaţiuni urbane, un număr mare de locuitori, restrângerea spaţiilor agricole şi predominarea, eventuală, a spaţiilor forestiere. Megalopolisuri există pe tot globul : în Brazilia Rio de Janeiro-Sao Paulo-Belo Horizonte, în Japonia “Tokaido” (ce cuprinde oraşele Tokio, Osaka şi Kobe), dar mai ales în SUA:”BosWash” ( alcătuit din Boston, NewYork, Philadelphia, Baltimore şi Washington), ”ChiPitt” sau Marile Lacuri (cu oraşele Chicago, Cleveland, Detroit şi Pittsburg) şi “San-San” (alcătuit din San Francisco, Los Angeles şi San Diego).În curs de formare sunt megalopolisuri în Europa, India, China şi Indonezia.

3 Megalopolisul Boswash (Boston – Washington)
Primul megalopolis al lumii

4 Primul magalopolis al lumii, cristalizat după cel de–al doilea război mondial, Boswash–ul, rămâne cel mai tipic, reprezentând, în acelaşi timp, cea mai puternică concentrare mondială de bunuri materiale şi umane. Beneficiind de ţărmuri propice amenajărilor portuare, cât şi de poziţia geografică foarte avantajoasă atât pentru pătrunderea în interiorul continentului, cât şi pentru intensificarea legăturilor economice cu Europa, oraşele din zona litorală s-au dezvoltat vertiginos, mai ales în a doua jumătate a secolului trecut şi prima jumătate a secolului XX. Creşterea rapidă a populaţiei pe baza imigrărilor masive, conjugată cu posibilităţi reduse de dezvoltare a aşezărilor spre interior (datorită Munţilor Apalaşi) a determinat o extindere a suprafeţelor urbane în câmpia litorală şi respectiv o contopire a oraşelor, formând un mare areal urban, extins aproape continuu de la Boston la Washington. Boston

5 Lungimea totală a megalopolisului este de aproape de 1000 km
Lungimea totală a megalopolisului este de aproape de 1000 km. având o lăţime ce oscilează între 40 şi 150 km. Cu o suprafaţă de circa km2, Boswash-ul depăşeşte jumătate din suprafaţa României şi reprezintă cca. 2% din suprafaţa S.U.A. Populaţia întregului areal urbanizat depăşeşte 40 mil. locuitori, remarcându-se totuşi zone cu densităţi foarte ridicate în alternanţă cu altele mai scăzute

6 În dezvoltarea reţelei de aşezări a viitorului megalopolis se disting câteva perioade caracteristice: 1.Prima perioadă, desfăşurată până în anul 1720, relevă o limitare strictă a aşezărilor la litoral. Orientarea predominantă a acestora a fost deci către mare, dezvoltându-se o serie de porturi ca: Boston, Philadelphia, Nantucket, Newport, New London şi New Haven. Cel mai important oraş al coloniilor a fost, în această perioadă, Boston. New London

7 2. A doua perioadă (până în anul 1783) se caracterizează printr-o intensificare a numărului de imigranţi, care ocupă spaţiul din Great Valley, valea fluviului Hudson şi coridorul Mohawk. Boston-ul împarte acum rolul de conducător al coloniilor cu oraşul Philadelphia. Philadelphia.

8 3. În perioada continuă expansiunea comerţului maritim şi dezvoltarea aşezărilor spre interior. Se dezvoltă oraşul Baltimore ca port şi se întemeiază oraşul Washington. New York preia supremaţia în competiţia cu oraşele Philadelphia şi Boston. Baltimore

9 4. După anul 1815, până în preajma anilor 1860, continuă dezvoltarea centrelor secundare. Aceasta este şi era construcţiei canalelor (Syracuse, Binghamton) şi a căilor ferate (Harrisburg, Altoona) ceea ce asigură legături facile între interiorul continentului nord-american şi litoralul atlantic. Harrisburg

10 5. În perioada se accelerează dezvoltarea aşezărilor urbane, alături de activitatea portuară un rol tot mai crescând revenind activităţilor industriale. Modificări substanţiale au loc în peisajul urban, prin apariţia construcţiilor uriaşe structurarea originală a spaţiului, dezvoltarea reţelei de comunicaţii intraurbane.

11 6. Perioada de după 1940, considerată ca era urbanizării, se distinge, în general, prin puternice mişcări de populaţie în regiunile metropolitane. Zonele suburbane şi oraşele –satelit din jurul marilor oraşe cunosc o dezvoltare foarte accentuată, prin stabilirea populaţiei imigrante şi prin stabilirea în ariile periferice a populaţiei din zonele centrale ale oraşelor. New York

12 Sub raport demografic remarcăm existenţa în cadrul megalopolisului a cinci oraşe bimilionare, între care se dezvoltă alte 21 de oraşe cu o populaţie mai mare de locuitori şi care realizează treceri neobservabile între centrele primare. Activităţile industriale ocupă în ansamblu megalopolisului un rol important, plasându-l pe locul I în S.U.A. şi pe locul II în lume, după megalopolisul americano-canadian al Marilor Lacuri. Sunt dezvoltate in mod deosebit industriile uşoare: confecţiilor, pielăriei şi încălţămintei, textilă şi tricotajelor, iar dintre ramurile industriei alimentare: a tutunului, a produselor zaharoase, conservelor de peste şi de carne etc. Industria grea este reprezentată de ramurile: siderurgie, electrotehnică şi electronică, material rulant şi rutier, maşini unelte şi chimie.

13 Necesităţile energetice ale megalopolisului sunt acoperite prin aportul unor mari termocentrale: Boston, New York, Philadelphia şi centrale atomoelectrice: Indian Point şi New Haven. Boswash-ul este conectat la un întreg sistem de conducte de gaze (,,Transco” şi ,,Big Inch”) şi petrol (din zona Golfului Mexic), prin care i se asigură necesarul energetic şi de materii prime pentru industria petrochimică. Big Inch

14 Agricultura acestei mari concentrări urbane este specializată pentru piaţă, în câmpiile de coastă, obţinându-se produse perisabile destinate direct consumului. Deşi condiţiile pedoclimatice sunt în general puţin favorabile (soluri nisipoase, frecvenţa huricanelor tropicale şi a furtunilor de coastă), apropierea pieţei asigură o rentabilitate sporită a investiţiilor făcute pentru fertilizare, irigare şi protejare a culturilor. Analiza de detaliu a agriculturii de piaţă, caracteristică marii concentrări urbane, relevă specializarea fermelor în patru activităţi: horticultură, creşterea păsărilor, creşterea vacilor de lapte şi legumicultura. Aproape toate oraşele mari ale megalopolisului nord-est american sunt imense complexe industriale de origine portuară. Această activitate de transport maritim cunoaşte intensificări deosebite, existând 7 porturi cu un trafic de peste 20 mil. tone (New York-peste 300 mil. tone, Philadelphia-60 mil. tone, Baltimore-50 mil. tone, Boston-30 mil. tone).

15 Megalopolisul din nord-estul S. U. A
Megalopolisul din nord-estul S.U.A. poate fi împărţit în 4 sectoare: sudul Noii Anglii, New York, valea Delaware şi conurbaţia Baltimore-Washington. 1. În sudul Noii Anglii, rolul cel mai important revine arealului urbanizat al Bostonului, axa continuându-se spre vest prin racordarea oraşelor Worcester şi Springfield, a celor de pe valea Connecticut (prin Hartford), New Haven şi Bridgeport până la limita cu arealul metropolitan al New York-ului. valea Delaware

16 Arealul marelui Boston însumează o populaţie de peste 3,55 mil
Arealul marelui Boston însumează o populaţie de peste 3,55 mil. locuitori concentrată într-o zonă centrală, dar şi într-o serie de oraşe satelit dispuse sub formă de semicercuri în jurul oraşului propriu- zis. Primul, în imediată apropiere a Bostonului include oraşe industriale: Cambridge, Sommerville şi Watertown, al doilea oraşele: Lynn, Salem, Waltham şi Quinsy, al treilea: Haverhill, Lawrence, Lowl, iar al patrulea semicerc este alcătuit din: Fitenburg, Worchester, Woonsocket şi Providence. Legăturile dintre aceste oraşe şi centru se fac printr-o reţea radiară de căi ferate şi şosele ce pornesc din oraşul propriu-zis. Cambridge

17 2.a) Arealul metropolitan al oraşului New York este unul dintre cele mai complexe din S.U.A., având o populaţie ce depăşeşte 16,6 mil. locuitori (la nivelul anului 1983), din care circa 7,9 mil. revin oraşului propriu-zis dezvoltarea oraşului New York s-a datorat în special avantajelor naturale ale plasării portului, poziţiei favorabile în raport cu căile maritime şi hinterland-ului său continental. Arealul oraşului New York corespunde cu o zonă puternic remaniată de glaciaţia cuaternară, fluviul Hudson însuşi fiind un mare canion glacial pe 240 km. până în portul Troy. Troy

18 b) Oraşul New York este cel mai important centru industrial al S. U. A
b) Oraşul New York este cel mai important centru industrial al S.U.A. posedând circa 1/8 din totalul marilor întreprinderi ale ţării. În ceea ce priveşte repartiţia populaţiei în arealul metropolitan se constată că circa o jumătate aparţine oraşului New York cu cele 5 cartiere ale sale: (Brooklyn-2,6 mil. locuitori, Queens-2,0 mil. locuitori, Bronx şi Manhattan-câte 1,5mil. locuitori şi Richmond-0,3 mil. locuitori), restul revenind oraşelor satelit. Densitatea cea mai mare se constată în Manhattan (depăşind loc/km2), cartier spre care se deplasează zilnic circa 3 mil. persoane din celelalte zone ale oraşului Manhattan

19 c) Oraşul New York este cel mai important centru al lumii contemporane prin intensitatea legăturilor comerciale, financiare, bancare şi diplomatice. New York

20 3.Valea Delaware formează o subunitate în cadrul Boswash-ului , întinzându-se de la sud de Trenton până la sud de Philadelphia şi Washington. Oraşul Philadelphia împreună cu suburbiile, însumează circa 5,6 mil. locuitori, fiind a patra concentrare urbană din S.U.A. şi este aşezat la confluenţa râurilor Delaware şi Schwykill. La nord şi vest Pfiladelphia este înconjurat de oraşe mici: Easton, Bethlehem, Allentown, Lancaster. Philadelphia

21 4. Conurbaţia Baltimore – Washington, reprezintă partea cea mai sudică a megalopolisului nord-est american, cu o populaţie de peste 6 mil locuitori. Teritoriul conurbaţiei aparţine statelor Mariland şi Virginia şi Distictului Columbia, guvernat de comitetul Congresului. Nucleele de bază ale concentrării urbane sunt oraşele Baltimore şi Washington. Baltimore

22 Oraşul Baltimore este localizat la capătul navigaţiei de pe râul Patapsco, la circa 18 km de golful Chesapeake, dispunând de condiţii propice dezvoltării activităţii portuare. Populaţia oraşului la nivelul anului 1983 depăşea 2,1 mil locuitori, din care 20% o reprezenta populaţia de culoare. Baltimore este un centru care s-a dezvoltat exclusiv pe produse importate. golful Chesapeake

23 Oraşul Washington este localizat pe râul Potomac, înainte de vărsarea acestuia în estuarul Chesapeake în zona de contact între munţii Apalaşi, care se întind la vest şi nord-vest, şi zona de câmpie nisipoasă din est şi sud-est. Washington a devenit capitală SUA în anul 1800, cunoscând o dezvoltare continuă până în preajma anilor 1950, când populaţia sa a început să scadă numeric. Din cei peste 3 milioane locuitori, cât are cu suburbiile sale, circa 54% reprezintă populaţia de culoare, Washington-ul fiind singurul oraş mare al SUA în care populaţia de culoare este majoritară. râul Potomac

24 Din punct de vedere industrial, oraşul Washinghton este slab dezvoltat, industria sa reprezentând numai 10% din producţia realizată în oraşul Baltimore. Sunt remarcate doar industriile uşoară şi alimentară. Washington reprezintă un centru pentru turism şi convenţii, pentru educaţie şi artă, important centru bancar, mai ales de când a crescut rolul guvernului federal în economia naţională.

25 În oraş există 2 aeroporturi internaţionale cu un trafic anual de circa 15 milioane pasageri.
Sub aspectul urbanistic este evidentă ponderea foarte mare a spaţiilor verzi (revenind în medie 53m2/locuitor), a clădirilor cu etaje în partea centrală a oraşului şi a vilelor în zonelor limitrofe. În oraş se situează Capitoliul (sediul congresului SUA), Casa Albă (reşedinţa preşedintelui), sediile ministerelor şi ale reprezentanţelor sociale. Funcţia fundamentală a oraşului rămâne cea politico-administrativă.

26 Bibliografie „Mari concentrări urbane ale lumii” – autori: George Erdeli, Ioan Ianoş – editura:” Ştiinţifică şi enciclopedică” – anul apariţiei 1983. „Enciclopedia statelor lumii” – autori: Horia Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae, Caterina Radu – editura: „Merona” – anul apariţiei: 2001. Microsoft Encarta ‘98